Agent Green, Declic și Greenpeace România:
Rezultatele IFN-III arată degradarea accelerată a pădurii României
București, 9 decembrie 2025 – Organizația Agent Green, împreună cu Greenpeace România și Declic își exprimă îngrijorarea profundă față de rezultatele celui de-al treilea ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN-III). Deși raportul indică o diminuare, insuficientă însă, a tăierilor ilegale comparativ cu ciclul precedent, datele arată o degradare sistemică a pădurilor.
Indicatorii care par pozitivi ascund probleme structurale majore
IFN-III raportează o creștere a suprafeței împădurite cu aproximativ 500.000 ha și o rată de creștere medie de 8,5 mc/an/ha – aproape dublă față de media europeană. Unii s-au grăbit să prezinte aceste cifre ca pe dovada unei păduri „sănătoase” sau „în revitalizare”. În realitate, afirmă ONG-urile, acestea maschează o evoluție alarmantă: o pădure tot mai tânără, tot mai rară și tot mai expusă.
Președintele Agent Green, Gabriel Păun, explică:
„Suprafața împădurită nu a crescut pentru că s-a plantat, ci pentru că semințele arborilor au ajuns pe terenuri arabile nelucrate după Revoluție încoace, iar natura și-a urmat cursul. Miliardul de euro pe care l-am obținut prin dezbateri intense din PNRR pentru România spre a fi folosiți la împăduriri sunt blocați de birocrația românească. Nu se plantează mai nimic. Din contră, se defrișează terenurile arabile împădurite gratis de la natură pentru că acolo subvențiile curg mai ușor”.
Tot Păun subliniază degradarea accelerată a structurii de vârstă:
„S-a tăiat atât de iresponsabil după anul 2000 încoace încât mai mult de 90% din pădurea României este astăzi mai tânără de 120 de ani, iar mai bine de 70% are vârste sub 80 de ani. Rata mare de creștere nu e semn de sănătate. Este semnul unei păduri forțate să se refacă permanent după exploatări agresive.”
Volumul de lemn pe hectar este mult sub pragul necesar pentru reziliență climatică
Volumul mediu de lemn raportat de IFN-III este de 347 mc/ha, în timp ce într-o pădure virgină acesta ajunge la 1500 mc/ha. Pentru a fi rezilientă climatic, o pădure trebuie să-și păstreze minimum 70% din volumul natural – adică cel puțin 1050 mc/ha în România. Privite astfel, pădurile țării au doar 22% din lemnul necesar unei păduri funcționale ecologic.
Tăierile ilegale rămân la un nivel critic
IFN-III estimează un volum total de 29,1 milioane mc de lemn dispărut anual, dintre care doar 18 milioane mc sunt acoperiți de documente. Cele 11 milioane mc lipsă reprezintă pierderi de cel puțin 1,1 miliarde euro/an dacă folosim o medie de 100 euro/mc, fără să luăm în considerare sortimente care pot ajunge chiar la 1000 €/mc.
Este într-adevăr o scădere de la 38,6 milioane m3/an față de IFN-II, în mare parte datorită eforturilor neîntrerupte ale ONG-urilor și jurnaliștilor care au forțat autoritățile să întărească legislația și aplicarea ei. Dar volumul este în continuare inacceptabil, mai ales că nici cei 18 milioane m3/an cu acte nu provin din exploatări sustenabile, motiv pentru care Comisia Europeană a demarat în 2020 o serie de infringementuri necesare ca urmare a plângerilor formale ale Agent Green, Client Earth și EuroNatur.
Pierderea ultimelor păduri bătrâne și presiunea industriei
Mai puțin de 10% din pădurile României depășesc 120 de ani – exact cele mai valoroase pentru biodiversitate și reziliență climatică. Aceste păduri sunt în prezent țintite de exploatări agresive, în timp ce restul suprafețelor, mult prea tinere, nu pot susține pe termen lung stabilitatea ecosistemelor.
Un raport recent al Agent Green, EIA și EuroNatur arată că 4,7 milioane mc de lemn au fost exploatați în ultimii doi ani doar din păduri primare și seculare, care astfel au pierdut statutul de candidate la protecție strictă. Volumul dispărut ar umple un șir continuu de camioane de la București la Bruxelles.
Inventarul Forestier Național – un instrument esențial, amenințat în trecut
Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România, atrage atenția asupra vulnerabilității acestui instrument fundamental:
„Inventarul Forestier Național este un bun public, apărat de societatea civilă atunci când a fost în pericol să fie abandonat la presiunea sectorului silvic. De ce trebuia să dispară? Pentru că nu le place deloc faptul că expune dimensiunea reală a dezastrului. Din IFN am aflat că anual se taie ilegal milioane de metri cubi de lemn, în contextul în care în statisticile oficiale nu înregistrau cumulat mai mult de 2–300.000 de metri cubi. Din IFN am aflat că pădurile valoroase ecologic sunt pe cale de dispariție, din cauza exploatărilor ilegale, iraționale și imorale.”
El adaugă:
„Acest nou ciclu ne arată că până acum Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, organele de control, justiția, industria, administratorii și proprietarii au făcut prea puțin ca să crească calitatea pădurilor, suprafața lor și să eradicheze tăierile ilegale.”
Tehnologia întârziată și lipsa de modernizare a pazei pădurilor
Antoniu Bumb, Declic, subliniază necesitatea urgentării modernizării sistemelor de monitorizare:
„Comunitatea Declic cere, de peste 5 ani, ca ministerul Mediului să aducă paza pădurilor în mileniul III. Deși există fonduri europene pentru monitorizarea satelitară a tăierilor de păduri și monitorizare video a transporturilor de lemn, asistăm la o perpetuă amânare a momentului în care aceste sisteme devin realitate. Până când paza pădurilor nu se va face cu tehnologii moderne, lemnul «dispărut» va continua să fie o parte alarmantă din tot ceea ce se extrage.”
Solicitare către Ministerul Mediului
Organizațiile semnatare solicită ca datele IFN-III să fie tratate cu responsabilitate și să fie implementat urgent un model de silvicultură apropiat de natură, care să asigure:
- eliminarea tăierilor rase și a lucrărilor care deschid masiv coronamentul,
- menținerea unui volum de lemn pe picior de minimum 70% din nivelul natural,
- protejarea imediată a ultimelor păduri mature, inclusiv prin includerea lor în ținta de 10% ecosisteme strict protejate conform Strategiei Europene pe Biodiversitate,
- gestionarea pădurilor pentru reziliență climatică și protecție pe termen lung, nu pentru profit rapid.
- Implementarea urgentă, atât în SUMAL cât și public, în Inspectorul Pădurii, a sistemelor de monitorizare satelitară a pădurilor și de monitorizare video a transporturilor de lemn.
„România nu își mai permite o silvicultură agresivă. Avem nevoie de o schimbare sistemică profundă, ghidată de știință și de interesul public în fața unei amenințări fără precedent: schimbările climatice.”, transmit organizațiile.
Contacte pentru presă:
Antoniu Bumb, Comunitatea Declic. antoniu@declic.ro
Gabriel Paun, Agent Green, office@agentgreen.org
Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România, valentin.salageanu@greenpeace.org